Au trecut mulţi ani de când şi-a deschis pentru prima dată uşile muzeul „Casa Părintească", din satul Palanca şi aproape că nu-mi amintesc an din această perioadă ca conducerea lui să nu lucreze întru aplicarea vre-o unui proiect susţinut de diverşi finanţatori prin care să aducă nişte schimbări în mai bine comunităţii din partea locului, sau chiar unora din vecinătatea sa. În rezultatul acestor activităţi , fie că au fost create diverse oportunităţi (locuri de muncă, readucerea în prim plan a unor vechi tradiţii, pe cale de dispariţie, instruirea diverselor categotrii de persoane în domenii de activitate tradiţională ,etc) pentru oamenii din partea locului. În special au avut şi mai au în continuare de câştigat în acest context copiii şi tinerii din această zonă, ei fiind antrenaţi permanent în cercetarea istoriei ţinutului natal, a tradiţiilor şi meşteşugurilor populare, cum ar fi vechile metode de ţesut pânze, de confecţionat obiecte artizanale cu utilizarea tehnologiilor şi materialelor locale şi nu în ultimul rând în cercetarea, scoaterea din anonimat şi valorificarea artei populare muzicale, formaţiunea folclorică ce poartă frumosul nume „Doruleţ" devenind între timp cunoscută departe de hotarele comunei Hârjauca, din care face parte satul Palanca şi raionului Călăraşi.
Cele mai multe din aceste proiecte şi-au avut sorgintea din diverse ţări ale Europei, atrase de tradiţionalismul activităţilor acestui muzeu , multe din lucruruile inedite pe care el le valorifică şi promovează fiind date demult dispărute din aceste state, înalt dezvoltate din punc de vedere economic şi tehnologic. Or, în acest context trebuie spus că zilele trecute, mai precis în perioada 09-19 februarie, la Palanca şi numai, căci timp de 10 zile cât sau aflat în raion un grup de experţi europeni au vizitat mai multe localităţi, care sau constituit într-un plasamnet pentru un nou proect, ce urmează să fie implementat aici. El poartă titulatura „Tandem" şi este realizat în parteneriat cu un consorţiu de organizaţii din care fac parte Fundaţia Cuturală Europeană cu sediul la Amsterdam, MitOst din Berlin, Acţiunea Culturală Europeană cu sediul la Bruxelles, Centrul pentru Manajment Cultural din Lvov, Ukraina şi Fundaţia Soros-Moldova. După tradiţionala vizită-întâlnire cu conducerea raionului, trecerea pe la câteva unităţi de producţie mai importante ale raionului, cum ar fi cele două fabrici active, una care produce vestitele divinuri, iar alta conserve, vizitarea unor complexe monastice din partea locului, a altor câtorva obiective de interes cultural şi socioeconomic inportante din raion, participanţii, atât oaspeţii cât şi mai multe persoane locale, implicate în derularea acestui proiect, au participat la lucrările unui atelier, desfăşurat în incinta muzeului propriu.zis cu genericul „Comunicare cu ajutorul artei plastice", au vizionat o expoziţie vestimentară a păpuşilor de ritual, creaţie a meşterului popular Nina Djos din Chişinău, au savurat un fermecător program de romanţe româneşti, prezentate de ansamblul „Doruleţ", cel care cum am zis deja mai sus activează de mai mul-ţi ani pe lângă acest muzeu. Scopul-ţintă însă al acestor participanţi, care sa constituit într-o „caravană a meşteriţelor din raion" a fost vizitarea unor sate în care trăiesc şi activează în domeniul artelor tradiţionale din partea locului persoane ce ar urma să devină piloni ai viitorului plasamnet de aplicare a proiectului „Tandem". Or, ideea de bază a lui este aceiaşi ca şi al unora de mai înainte – de a crea premise reale pentru susţinerea şi perpetuarea tradiţiilor populare din partea locului. Şi în acest context experţii europeni care au venit săptămîna trecută la Călăraşi au şi propus unor meşteriţe din satele Vălcineţ şi Rădeni comenzi reale de confecţionare a unor pânze naturale, tradiţionale, tot mai rar utilizate în ultimul timp şi pe la noi, precum şi a unor accesorii pentru haine, care ar putea înfrumuseţa nişte modele de haine moderne confecţionate din acestea ca contrapondere a avalanşei de vestimentaţie contemporană, în temei realizată din materiale sintetice, ce a inundat piaţa europeană şi nu numai, în ultimul timp.
În consecinţă trebuie să mai spun că cele întâmplate săptămâna trecută în raionul Călăraşi sunt un preludiu al altui eveniment, extrem de important, care este preconizat a se defăşura în luna mai curent , când la muzeul „Casa Părintească" din Palanca va fi organizată activitatea unie Tabere Internaţionale de Artă Contemporană, cu participarea unor grupuri de artişti din Germania şi Letonia, la care se vor alătura şi meşteri populari din raionul Călăraşi, inclusiv cei din domeniul olăritului, un meşteşug încă bine păstrat pe aici şi care va găzdui printre altele o colecţie inedită de modă realizată de un desghner din Germania. În rezuultatul unei selecţii riguroase unele mostre de haine produse din ţesături tradiţionale populare ar putea fi prezentate la Paris şi Berlin, în cadrul unor expoziţii ale „Festivalului European de Artă Contemprană", ce urmează să se desfăşoare tot în luna mai curent. Potrivit organizatorilor acestui eveniment de la Călăraşi la el ar urma să participe şi oficiali de rang înalt a Uniunii Europene, precum şi artişti doritori din peste 26 de ţări a acestui continent.
Şi cum parafrazând zicala „călătorului îi şade bine cu drumul", iar muzeului dat îi şade bine cu proiectele, voi mai spune, înainte de a încheia, că paralel cu aceste activităţi muzeul de la Palanca mai lucrează asupra încă unuia, de astă dată în parteneriat cu fundaţia DVV-I Internaţional, din oraşul german Bonn, care va avea drept obiectiv instruirea oamenilor în vărstă, în deprinderile practice şi utile de a supraveţui şi chiar de a trăi frumos anii de la urmă ai vieţii.
AUDIO
De la Călăraşi, pentru Vocea Basarabiei, Tudor Josanu
Au trecut mulţi ani de când şi-a deschis pentru prima dată uşile muzeul „Casa Părintească", din satul Palanca şi aproape că nu-mi amintesc an din această perioadă ca conducerea lui să nu lucreze întru aplicarea vre-o unui proiect susţinut de diverşi finanţatori prin care să aducă nişte schimbări în mai bine comunităţii din partea locului, sau chiar unora din vecinătatea sa. În rezultatul acestor activităţi , fie că au fost create diverse oportunităţi (locuri de muncă, readucerea în prim plan a unor vechi tradiţii, pe cale de dispariţie, instruirea diverselor categotrii de persoane în domenii de activitate tradiţională ,etc) pentru oamenii din partea locului. În special au avut şi mai au în continuare de câştigat în acest context copiii şi tinerii din această zonă, ei fiind antrenaţi permanent în cercetarea istoriei ţinutului natal, a tradiţiilor şi meşteşugurilor populare, cum ar fi vechile metode de ţesut pânze, de confecţionat obiecte artizanale cu utilizarea tehnologiilor şi materialelor locale şi nu în ultimul rând în cercetarea, scoaterea din anonimat şi valorificarea artei populare muzicale, formaţiunea folclorică ce poartă frumosul nume „Doruleţ" devenind între timp cunoscută departe de hotarele comunei Hârjauca, din care face parte satul Palanca şi raionului Călăraşi.
Comentarii RSS feed
