La sfârşitul secolului al a19-lea - începutul secolului al 20-lea, mişcarea naţională a românilor basarabeni ia amploare. Are loc apariţia unei elite intelectuale şcolite în cele mai prestigioase centre universitare ale Imperiului Ţarist: Dorpat (Tartu), Kiev, Moscova, Sankt Petersburg, Odessa, Harkov. În cadrul acestor instituţii se creează pământenii ale basarabenilor, adică asociaţii cu caracter cultural-naţional. După revenirea acestor absolvenţi în Basarabia, ei ţin să transmită celor de pe loc mesajul naţional celor cu ştiinţă de carte.
În 1904 Rusia suferă înfrângere din partea Japoniei, un eşec al ţarului care a fost denumit în istorie ca prima victorie răsunătoare a „rasei galbene asupra rasei albe". Acest eveniment provoacă o revoluţie în Rusia care se va extinde 3 ani de zile, din 1905 până în 1907. Apar primele partide politice care sunt acceptate în mod legal, printre care cel mai influent este cel al socialiştilor revoluţionari, adică al eserilor, care reprezintă interesele ţăranilor. Aceste partide cer limitarea puterii absolute a ţarului şi instituirea unui parlament ales prin vot democratic.
Elita basarabeană profită de această debandadă a regimului autocratic ţarist şi înaintează revendicări cu caracter cultural-naţional. Relaţiile cu România sunt mai relaxate aşa încât chiar Constantin Stere poate vizita oraşul Chişinău în această perioadă. Mai mult, el creează o revistă numită Basarabia, menită a transmite publicului larg valori naţionale autentice.
De ce este închisă revista Basarabia? Care sunt deosebirile dintre mişcarea naţională a românilor basarabeni în timpul revoluţiei ruse din 1905-1907, pe de o parte, şi evenimentele revoluţionare din februarie 1917, pe de alta? Care este impactul primului război mondial asupra conştiinţei naţionale ale basarabenilor? La aceste şi alte întrebări răspunde istoricul Demir Dragnev într-un dialog cu moderatorii emisiunii Magazin istoric de la radio Vocea Basarabiei, Virgil Pâslariuc şi Igor Caşu.
În contextul miturilor din istoriografia sovietică privitoare la această perioadă, ascultaţi emisiunea şi puteţi afla părerea profesorului Demir Dragnev despre criticile aduse domniei sale de către anumiţi ideologi ai PCRM. Aflaţi de asemenea de ce Alexandru Roman şi Valeriu Reniţă au redevenit comunişti după 1991, după un răstimp când au fost luptători împotriva regimului sovietic.
La sfârşitul secolului al a19-lea - începutul secolului al 20-lea, mişcarea naţională a românilor basarabeni ia amploare. Are loc apariţia unei elite intelectuale şcolite în cele mai prestigioase centre universitare ale Imperiului Ţarist: Dorpat (Tartu), Kiev, Moscova, Sankt Petersburg, Odessa, Harkov. În cadrul acestor instituţii se creează pământenii ale basarabenilor, adică asociaţii cu caracter cultural-naţional. După revenirea acestor absolvenţi în Basarabia, ei ţin să transmită celor de pe loc mesajul naţional celor cu ştiinţă de carte.
Comentarii RSS feed
