Următoarea criză la nivel global va veni peste zece ani şi nu va fi una financiară sau economică, ci una geopolitică, se arată într-un studiu realizat de „Institutul Internaţional post-criză", cu sediul la Moscova.

Criza actuală nu va fi ultima: viitoarea va avea drept urmare o redistribuire a forţelor în economia globală. Modelul liberal al „mâinii invizibile a pieţei" va fi de domeniul trecutului, noua economie va fi controlată mai mult de stat şi va avea o amprentă naţionalistă. Acest lucru va conduce la apariţia unor grupuri regionale care vor limita globalizarea la valorile comunităţilor locale. China, India, Statele Unite, Rusia, Brazilia şi Uniunea Europeană vor deveni noii lideri ai lumii.

„Această concluzie a reieşit în urma unui sondaj făcut printre experţi de diferite profesii printre cei care au o anumită greutate în luarea deciziilor şi în formarea opiniei publice", a explicat Mihail Polikarpov, cercetător al Institutului.

China s-a declarat îngrijorată de criza provocată de programul nuclear iranian. Ministrul de Externe de la Beijing, Yang Jiechi, a apreciat însă că se îndoieşte de efectivitatea unor sancţiuni mai dure impuse regimului de la Teheran. China se bazează în continuare pe soluţionarea diplomatică a dosarului nuclear iranian, a declarat şeful diplomaţiei chineze, după o întâlnire la Beijing cu omologul său britanic, David Miliband. Marea Britanie sprijină în schimb propunerile SUA şi UE de înăsprire a sancţiunilor împotriva Iranului. China, ţară cu drept de veto în Consiliul de Securitate al ONU, deţine un rol decisiv la stabilirea măsurilor privind Iranul. Statul chinez îşi obţine majoritatea materiilor prime din Iran. Guvernul de la Teheran este acuzat de Occident că încearcă să producă arme atomice, sub acoperirea unui program nuclear civil.

O replică având magnitudinea 6,7 s-a produs luni în largul coastelor Chile, la circa 72 de kilometri de Concepcion (centru-sud), unul dintre oraşele cel mai grav afectate de seismul din 27 februarie, a anunţat Institutul american de geofizică. Potrivit USGS, noul seism s-a produs la ora 2.21 GMT (4.21 ora României), la o adâncime de 35 de kilometri, dar nu a fost emisă nicio alertă de tsunami şi nu au fost înregistrate pagube importante. Autorităţile chiliene au respins orice risc de tsunami. Potrivit Biroului naţional pentru situaţii de urgenţă (ONEMI), "marina a afirmat că seismul nu reuneşte caracteristicile pentru a genera un tsunami pe coastele chiliene".

Exporturile de armament ale Germaniei s-au dublat în ultimii cinci ani. Potrivit Institutului de Cercetări pentru Pace de la Stockholm, SIPRI, cota Germaniei pe piaţa internaţională de armament a crescut la 11%, în special prin vânzările de vehicule militare, precum tancuri şi blindate, şi nave de război. Principalii clienţi ai producătorilor germani de arme ar fi Turcia, Grecia şi Africa de Sud. Doar SUA şi Rusia exportă mai mult armament ca Germania, susţine SIPRI. Comerţul cu armament a crescut la nivel internaţional în ultimul cincinal cu 22%.

Politica Rusiei faţă de Georgia provoacă "îngrijorare" în rândul statelor din NATO, a declarat vineri, la Varşovia, secretarul general al Alianţei, Anders Fogh Rasmussen. "Există îngrijorări în Alianţă pe tema politicii Rusiei faţă de Georgia", a spus el. "Suntem de părere că Rusia a transmis un mesaj negativ efectuând exerciţii militare al căror scenariu includea invadarea unui mic stat membru NATO", a adăugat el, aluzie la manevrele militare organizate în septembrie de forţele ruse şi belaruse. Rusia şi Georgia au fost în război în august 2008 pentru controlul asupra provinciei separatiste georgiene Osetia de Sud. Moscova a recunoscut independenţa acestui teritoriu, ca şi a Abhaziei.

"Salut această decizie şi le cer autorităţilor americane să includă rapid în programul lor de excludere de vize şi Cipru, Bulgaria, Polonia şi România, state ale căror cetăţeni încă nu pot călători în SUA fără viză", a spus Cécilia Malmström, comisarul european pentru securitate şi afaceri interne.

Comisia Europeană a salutat miercuri scutirea de vize acordată de SUA cetăţenilor greci şi a cerut Washingtonului să facă acelaşi lucru pentru cetăţenii din cele patru state UE vizate încă de această obligativitate a vizelor, printre care România.