De azi şi până în ziua alegerilor anticipate a rămas exact o lună. Cursa pentru 29 iulie intră pe linie dreaptă. Principalii concurenţi îşi corectează din mers poziţiile, îşi identificâ ţintele, aliaţii şi adversarii. Sub presiunea circumstanţelor, opoziţia liberală, liberal-democrată şi social-liberală a dat în sfârşit semnalul de unitate şi coeziune multaşteptat de fanii lor, anunţând constituirea unui Consiliu politic pentru Dialog şi Cooperare.

Lăsaţi cu ochii în soare de către favoriţi, social-democraţii lui Braghiş au dat mâna, în ultimul ceas, cu centriştii lui Tarlev, în încercarea disperată de a evita un dublu şi fatal fiasco. Preluarea de către Marian Lupu a partidului lui Diacov constituie surpriza, dar şi disconfortul noilor alegeri.

Lupu se vrea mare nu numai la trup. Fără prea multă eleganţă, el îşi face loc cu coatele printre concurenţi în încercarea de a smulge electorat de peste tot pe potriva dimensiunilor lui fizice. Cu eticheta de disident comunist, fostul speaker a arborat de-asupra noii lui formaţiuni steagul imaculat al neutralităţii, criticând deavalma extremismul de stânga şi pe cel de dreapta. Lupu încearcă astfel să pună semnul egalităţii între foştii lui colegi comunişti, care se fac responsabili de calitatea guvernării şi opoziţia liberală, care a semnalat în disperare despre abuzurile acestei guvernări. Scopul este să le responsabilizeze în egală măsură pe ambele şi să inducă în eroare electoratul mai puţin avizat. Totodată Lupu este extrem de timid în critica sa faţă de PCRM.

El a cheltuit săptămâna trecută o grămadă de bani pentru procurarea unor importante spaţii publicitare în cele mai influiente publicaţii de la noi ca să ne asigure că este curat, că nu are nici o legătuară cu foştii camarazi de partid şi că nu este un proiect marcă Tkaciuk. În acelaşi timp, agitatorii de campanie ai PD evită la întâlnirile cu populaţia să vorbească despre Lupu ca despre un potenţial concurent al lui Voronin, ori un eventual înlocuitor al acestuia. Agitatorii depun foarte mari eforturi ca să încolţească în capetele alegătorilor ideea, că Lupu este cel mai european, cel mai democrat şi cel mai patriot politician. El, să vedeţi, dispune de suficiente calităţi ca să îi înlocuiească dintrodată şi pentru totdeauna pe toţi cei trei lideri ai opoziţiei liberale, care, în versiunea lui Marian Lupu, sunt extremişti de dreapta. Curată otravă pentru alegătorii captivi ai comuniştilor care s-au eliberat după 7 aprilie de hipnoza de şarpe a acestora şi trec de partea opoziţiei. Aşa că e devreme să se scrie un verdict definitiv pe foaia de titlu a acestui proiect politic. Cazul cu proiectul Roşca reclamă nu numai circumspecţie, dar şi suficientă luciditate, ferită de emoţii, pentru a stabili fără greş cui îi aparţine dreptul de paternitate asupra mai noului proiect Lupu.

Mult mai clare sunt lucrurile pe frontul comunist. În mare deficit de imagine şi conştientizând că odată cu alegerile pot pierde tot, inclisiv libertatea, comuniştii au hotărât să nu mai ţină cont de recomandările europenilor sau de avertizările americanilor referitoare la corectitudinea campaniei şi a alegerilor. Cu bilet în alb de la Putin şi Medvedev, Voronin a transformat campania electorală întrun adevărat război împotriva tuturor celor care pun la îndoială succesiunea comuniştilor la putere. Republica Moldova este ca şi cum o proprietate declarată a partidului comuniştilor şi participarea altor forţe politice în competiţia pentru legislativ este văzută de ei drept tentativă de lovitură de stat. În ferbinţeala ce frizează starea de nebunie, Voronin a numit partidele de opoziţie drept structuri criminale, iar pe politicienii acestora nişte oligofreni. Voronin a scos din beciurile partidului său toate butoaele cu otravă moştenite de la regimul bolşevic şi împroaşcă cu această substanţă a morţii în toate direcţiile. Prin numeroasele canale mediatice pe care şi le-a însuşit în mod sfidător, el urmăreşte intoxicarea a tot ce este deosebit de făptura lui politică şi nu are asemenarea hidoasă a acesteia. El spune că alegerile vor fi democratice, dar ţine în continuare instituţiile publice sub control politic şi interzice participarea ortacilor săi la dezbaterile publice. Prin isteria românofobă declanşată, el vrea să distragă societatea de la discuţiile fireşti şi necesare despre calitatea guvernării, despre starea de sărăcie şi deznădejde  în care se zbate populaţia. Este uşor de stabilit de ce comuniştii au nevoie de atâta otravă cu care să fie hrănită această campanie electorală: ei nu dispun nici de capacităţi intelectuale cu care să facă faţă unor dezbateri libere, faţă în faţă cu concurenţii politici şi nici nu au nici argumente care să justifice starea proastă a tuturor lucrurilor în stat. În această situaţie, cea mai potrivită tactică aleasă de comunişti este, precum se vede, minciuna, hula, mitocănia, bădărănia, ticăloşenia, făţărnicia, fariseismul, toate întruchipate în persoana liderului cominist, impertinent şi dezaxat. Ca să evite o intoxicare generală societatea noastră are nevoie urgent de un antidot puternic şi eficient. Dacă la 29 iulie acesta va întârzia să fie administrat de cetăţenii cu responsabilitate, consecinţele sunt greu de estimat.

AUDIO

Pentru Vocea Basarabiei,

Valeriu Saharneanu

Comentarii (3)

Comentarii RSS feed

Numele

Titlu

Comentarii

mai mic | mai mare

Am citit si sunt de acord cu Termeni de Utilizare.

Scrie caracterele afisate

Adauga un comentariu